REFREN:
Fata mea din codru, glas de frunză lin,
Vino iar la mine, dor fără alin,
Printre brazi și stele, printre vânturi reci,
Numai tu, iubito, știi pe unde treci.
I
Pe-un picior de munte, sus în codru des,
Ramurile toate mii de umbre țes
Stă o mândră taină, fată de pădure,
Cu privirea dulce, cu ochi ca de mure,
Ea nu-i fată simplă, nu-i din satul mic,
Ci din neam de zâne, e din foc ainic,
Și când trece-n noapte, codru tot tresară,
Toate se opresc, râuri, văi, izvoară
REFREN:
Fata mea din codru, glas de frunză lin,
Vino iar la mine, dor fără alin,
Printre brazi și stele, printre vânturi reci,
Numai tu, iubito, știi pe unde treci.
II
Dar flăcăul tânăr, inimă de foc,
Rătăcind prin codru, căutând noroc,
Vede această zână, albă ca lumina,
Vrea s-o întalnească să-i fure inima,
„Mândro din pădure, spune-mi cine ești,
De-mi furi somnul nopții, de-mi aprinzi povești?”
Ea zâmbește-n taină, cu glasul ca mierea:
„Eu sunt fata codrului, vrei sa-mi iei puterea,
REFREN:
Fata mea din codru, glas de frunză lin,
Vino iar la mine, dor fără alin,
Printre brazi și stele, printre vânturi reci,
Numai tu, iubito, știi pe unde treci.
III
Dar codrul nu lasă dragostea ușor,
Căci fata-i legată de frunze și dor
Și dacă pleacă-n lume, codrul se usucă,
Doar vântul o cheamă, cu voce năucă.
Flăcăul o roagă: „Rămâi lângă mine,
Să fim doi în lume, doar tu si cu mine
Fata îi răspunde, cu lacrimi pe față,
„Eu sunt a pădurii, tu ești pentru viață…”
REFREN:
Iubire din codru, glas de frunză lin,
Vino iar la mine, dor fără alin,
Printre brazi și stele, printre vânturi reci,
Numai tu, iubito, știi pe unde treci.
IV
Și totuși, în noapte, când luna-i pe cer,
Zâna mea coboară, cu pasul-i lejer
Strânge pe flăcău la pieptu-i arzând
Codrul i se-nclină, stele cad pe rând,
Nu pot fi-a ta, să-ți fiu măcar vis,
Să vin în furtună, în ploaie-n abis
Și-n nopțile grele, când dorul te frânge,
Să simți că-s aproape, de sufletu-ți plânge.”
REFREN (final):
Mândro din codru, glas de frunză lin,
Vino iar la mine, dor fără alin,
Printre brazi și stele, printre vânturi reci,
Numai tu, iubito, știi pe unde treci.