[Romanian “Învârtită ardelenească” with a danceable doina-style melody.]
[Female emotional voice, voce dulce puțin ragușită, dublată]
[Tempo 120–150 BPM, fast rotating pulse with circular accents.]
[Traditional Transylvanian folk instruments: violin lead, taragot, accordion, braci, contrabass, and light folk percussion.]
[Melodic lines inspired by doina ornamentation: slides, grace notes, and expressive phrasing.]
[Driving rhythmic pattern characteristic of the Învârtită, with strong emphasis on rotation and forward motion.]
[Warm, acoustic folk atmosphere with authentic Romanian village energy.]
[Optional modern layer: subtle pads or soft synths to enhance space without overpowering the folk core.]
[Mix focused on clarity of violin and taragot, with natural reverb to evoke mountain and open-field ambience.]
------
[Strofa 1]
Desgroapă, moșnege, cu mâinile-n tremur,
Comoara ta veche de jale...
Tu porți ferecate durerile noastre
În vaierul strunelor tale.
[Strofa 2]
În ele-au împletit străbunii cucernici
Credința visării deșarte,
Și-n graiul lor plânge și n-are repaos
Amarul nădejdilor moarte.
[Refren]
Se-ndoaie, se-ntinde și tremură arcul,
Și lemnul prelung se-nfioară.
Când două mărgele, ca mirul de limpezi,
Din gene se scurg pe vioară...
---------
[Strofa 3]
Se-ndoaie, se-ntinde și tremură arcul,
Și lemnul prelung se-nfioară.
Când două mărgele, ca mirul de limpezi,
Din gene se scurg pe vioară...
[Strofa 4]
Cântă bătrânul... Cărunta pleoapă
O vezi cum povara-și frământă.
Mâna lui cade... îi alunecă arcul...
— Mai cântă, lăutare, mai cântă!...
[Refren]
Se-ndoaie, se-ntinde și tremură arcul,
Și lemnul prelung se-nfioară.
Când două mărgele, ca mirul de limpezi,
Din gene se scurg pe vioară...
--------
[Strofa 5]
Și-a stinge și roua pleoapelor noastre,
Și ochii lumina și-or frânge,
Ci, strâns cetluită de marmura vremii,
Cântarea ta veșnic va plânge.
[Strofa 6]
Pe aripi de vânturi trăi-va pribeagă
Oftarea ta sfântă, moșnege.
De jalea-i răzleață va plânge amurgul
Și plânge-vor frații de-o lege.
[Refren]
Se-ndoaie, se-ntinde și tremură arcul,
Și lemnul prelung se-nfioară.
Când două mărgele, ca mirul de limpezi,
Din gene se scurg pe vioară...
[Strofa 7]
Vor geme pe plaiuri izvoarele-n noapte
Și-ncet grăitoarele unde,
Bătrânilor codri și-or spune mustrarea,
Iar codrii cu glas vor răspunde...
[Strofa 8]
Pe rând vor începe să freamăte brazii,
Gătindu-și cetatea măiastră,
Și focuri pe creste, pe rând, rumeni-vor
A bolții năframă albastră...
[Strofa 9]
Până soarele mândru din nori va purcede
Văzduhul senin să-l întretaie,
Aprinsă scânteia ascunselor doruri
Va arde cu munți de văpaie.
[Strofa 10]
Un vifor năpraznic, cu brațe de flăcări,
Topi-va în goana lui cruntă
Din jalea pribeagă a strunelor tale
Măreața cântare de nuntă!
[Refren final]
Se-ndoaie, se-ntinde și tremură arcul,
Și lemnul prelung se-nfioară.
Când două mărgele, ca mirul de limpezi,
Din gene se scurg pe vioară...
------
LogicRomania995
