[Instrumental rock -manele românești, inspirat din folclorul românesc, Tempo moderat (75–85 BPM), cu un ritm calm, legănat, asemănător unei doine. Instrumentație: fluier românesc cald și expresiv, caval, taragot cu vibrato autentic, vioară cu arcuș moale]
[Vers 1]
La noi în Ardeal, sub munți cu fruntea albă
Oamenii-s simpli, harnici, și cu inima caldă
Nu cer nimic de la lume, doar pace și pământ,
Și-și poartă viața-n palme, cu dor și legământ.
[Vers2]
Copii desculți prin praf, cu râsul lor curat,
Genunchi cu zgârieturi, si suflet luminat.
Pe derdeluș iarna, cu sănii vechi de brad,
Își scriu povești în zăpadă, fără niciun sfat.
[Vers3]
Iar vara, la gârlă, sub sălcii ce se pleacă,
Aleargă spre apa rece, cu inima în joacă
Și-n valul ce-i cuprinde, se simt din nou copii,
Cu soarele pe umeri și vise auri.
[REFREN]
Oameni de pe la țară, cu sufletul senin,
Cu pași ce bat cărările încet, dar pe deplin.
În voi trăiește pacea, în voi e rădăcina,
În voi se naște lumea ce nu-și pierde lumina.
[Interlude]
-------
[Vers4]
În curți se-aud cocoșii, iar vacile pe drum,
Porcii grohăie-n cotețe, câinii latră-n fum.
Tot satul e o lume, un mic și vechi altar,
Unde trăiești aproape de cer și de hotar.
[Vers5]
Țăranii sapă brazde cu spatele-ncovoiat,
Dar fiecare brazdă spune un neam adevărat.
Roșii coapte-n soare, ceapă, fasole, grâu,
Hrană crescută-n suflet, nu cumpărată-n târg.
[Vers6]
În case miroase-a pită cu ceapă și slănină
A plăcinte rumenite și-a povești spuse în tihnă
Gusturi ce nu le uiți, oricât ai rătăci,
Că-s făcute cu iubire, nu cu rețete gri.
[REFREN]
Oameni de pe la țară, cu sufletul senin,
Cu pași ce bat cărările încet, dar pe deplin.
În voi trăiește pacea, în voi e rădăcina,
În voi se naște lumea ce nu-și pierde lumina.
[Instrumental link]
-------
[Vers7]
Bătrânii stau la poartă, cu ochii lor cuminți,
Și-ți spun povești de viață, cu vorbele fierbinți
Ei știu că viața-i grea, dar n-au trăit în van,
Căci poartă-n ei o lume ce nu se stinge-n an.
[Vers8]
Femeile torc lâna, bărbații taie lemn,
Și fiecare zi e muncă, dar și un vechi îndemn.
Că omul de la țară nu trăiește pentru bani,
Ci pentru pâinea caldă și liniștea din ani.
[Vers 9]
Când vine greul, tac și-l duc, nu-l strigă peste sat,
Dar când apare bucuria, o-mpart cu celălalt.
Că-n lumea lor curată, nimic nu e doar „eu”,
Ci totul e „noi, împreună”, sub cer de Dumnezeu.
[REFREN]
Oameni de pe la țară, cu sufletul senin,
Cu pași ce bat cărările încet, dar pe deplin.
În voi trăiește pacea, în voi e rădăcina,
În voi se naște lumea ce nu-și pierde lumina..
[Vers10]
Așa-s oamenii din Ardeal: curați, legați de glie,
Cu inimi ce nu mint și cu priviri o mie.
Nu-s bogați în vorbe, dar sunt bogați în fapte
Și-n ochii lor vezi lumea în imagini și șoapte
[Refren final]
Oameni de pe la țară, cu sufletul senin,
Cu pași ce bat cărările încet, dar pe deplin.
În voi trăiește pacea, în voi e rădăcina,
În voi se naște lumea ce nu-și pierde lumina
[Outro Instrumenta]
---------
LogicRomania995
