(intro) Nu mai plâng tare… Plâng pe dinăuntru Unde nu mă aude nimeni (refren) Am fost pansament pe o rană care nu voia să se-nchidă Te-am ținut în viață, eu m-am pierdut în liniștea rigidă Mi-ai luat tot ce aveam bun și-ai plecat când n-a mai durut Eu am rămas cu golul plin și cu sufletul mut Am fost pansament, nu iubire O pauză între două lovituri Tu te-ai întors la durere Eu am rămas cu întrebări și frânturi (vers 1) Te-am iubit încet, ca să nu te doară Tu m-ai lăsat rapid, ca să nu-ți pară Ți-am șters lacrimi ce nu-mi aparțineau Și-am crezut prost că pașii tăi rămâneau Îți tremura vocea când spuneai că ești gata Dar inima ta era deja plecată Eu eram prezent, tu erai în trecut Și tot eu sunt cel care a crezut (refren) Am fost pansament pe o rană care nu voia să se-nchidă Te-am ținut în viață, eu m-am pierdut în liniștea rigidă Mi-ai luat tot ce aveam bun și-ai plecat când n-a mai durut Eu am rămas cu golul plin și cu sufletul mut Am fost pansament, nu iubire O pauză între două lovituri Tu te-ai întors la durere Eu am rămas cu întrebări și frânturi (vers 2) De ce cei care iubesc curat plătesc cel mai mult? De ce inima mea mereu e loc de consult? Ai venit ruptă, ai plecat întreagă Eu m-am spart încet, fără ceartă N-am fost ales, am fost folosit Când ai fost bine, n-am mai existat Și acum număr nopți în care Învăț cum e să fii abandonat (refren) Am fost pansament pe o rană care nu voia să se-nchidă Te-am ținut în viață, eu m-am pierdut în liniștea rigidă Mi-ai luat tot ce aveam bun și-ai plecat când n-a mai durut Eu am rămas cu golul plin și cu sufletul mut Am fost pansament, nu iubire O pauză între două lovituri Tu te-ai întors la durere Eu am rămas cu întrebări și frânturi (vers 3) Mă uit în oglindă și nu mă mai știu Sunt bun, dar obosit să fiu viu Mi-e frică să mai cred, să mai dau Că iar o să fiu locul unde alții se reparau Dacă iubirea asta doare așa Poate nu era pentru mine, așa Dar știu un lucru, chiar dacă pierd Am iubit real, chiar și când nu mai cred (refren) Am fost pansament pe o rană care nu voia să se-nchidă Te-am ținut în viață, eu m-am pierdut în liniștea rigidă Mi-ai luat tot ce aveam bun și-ai plecat când n-a mai durut Eu am rămas cu golul plin și cu sufletul mut Am fost pansament, nu iubire O pauză între două lovituri Din durerea asta nu fug O transform în sunet, în adevăr, în versuri (outro) Dacă mă auzi vreodată… Să știi M-am rupt ca să te vindeci [Male Vocal]

Pansament