(intro)
Nu mai plâng tare…
Plâng pe dinăuntru
Unde nu mă aude nimeni
(refren)
Am fost pansament pe o rană care nu voia să se-nchidă
Te-am ținut în viață, eu m-am pierdut în liniștea rigidă
Mi-ai luat tot ce aveam bun și-ai plecat când n-a mai durut
Eu am rămas cu golul plin și cu sufletul mut
Am fost pansament, nu iubire
O pauză între două lovituri
Tu te-ai întors la durere
Eu am rămas cu întrebări și frânturi
(vers 1)
Te-am iubit încet, ca să nu te doară
Tu m-ai lăsat rapid, ca să nu-ți pară
Ți-am șters lacrimi ce nu-mi aparțineau
Și-am crezut prost că pașii tăi rămâneau
Îți tremura vocea când spuneai că ești gata
Dar inima ta era deja plecată
Eu eram prezent, tu erai în trecut
Și tot eu sunt cel care a crezut
(refren)
Am fost pansament pe o rană care nu voia să se-nchidă
Te-am ținut în viață, eu m-am pierdut în liniștea rigidă
Mi-ai luat tot ce aveam bun și-ai plecat când n-a mai durut
Eu am rămas cu golul plin și cu sufletul mut
Am fost pansament, nu iubire
O pauză între două lovituri
Tu te-ai întors la durere
Eu am rămas cu întrebări și frânturi
(vers 2)
De ce cei care iubesc curat plătesc cel mai mult?
De ce inima mea mereu e loc de consult?
Ai venit ruptă, ai plecat întreagă
Eu m-am spart încet, fără ceartă
N-am fost ales, am fost folosit
Când ai fost bine, n-am mai existat
Și acum număr nopți în care
Învăț cum e să fii abandonat
(refren)
Am fost pansament pe o rană care nu voia să se-nchidă
Te-am ținut în viață, eu m-am pierdut în liniștea rigidă
Mi-ai luat tot ce aveam bun și-ai plecat când n-a mai durut
Eu am rămas cu golul plin și cu sufletul mut
Am fost pansament, nu iubire
O pauză între două lovituri
Tu te-ai întors la durere
Eu am rămas cu întrebări și frânturi
(vers 3)
Mă uit în oglindă și nu mă mai știu
Sunt bun, dar obosit să fiu viu
Mi-e frică să mai cred, să mai dau
Că iar o să fiu locul unde alții se reparau
Dacă iubirea asta doare așa
Poate nu era pentru mine, așa
Dar știu un lucru, chiar dacă pierd
Am iubit real, chiar și când nu mai cred
(refren)
Am fost pansament pe o rană care nu voia să se-nchidă
Te-am ținut în viață, eu m-am pierdut în liniștea rigidă
Mi-ai luat tot ce aveam bun și-ai plecat când n-a mai durut
Eu am rămas cu golul plin și cu sufletul mut
Am fost pansament, nu iubire
O pauză între două lovituri
Din durerea asta nu fug
O transform în sunet, în adevăr, în versuri
(outro)
Dacă mă auzi vreodată…
Să știi
M-am rupt ca să te vindeci
[Male Vocal]