Au fost dușmani ascunși, zâmbete reci,
Au plătit bani grei să rămân între pereți.
Să nu avansez, să nu-mi iau zborul,
Să nu ating ce-mi aparține prin dreptul meu, prin Domnul.
Au vrut drumuri închise, uși ferecate,
Oportunități frânte, aripi legate.
Dar n-au știut un lucru, n-au citit semnul:
Că nu te lupți cu omul când îl însoțește Cerul.
Unii îi spun dreptate, alții karma grea,
Eu le spun roadele la ce-au semănat cândva.
Ce-au trimis spre mine se-ntoarce înzecit,
Când Dumnezeu e martor, nimic nu-i rătăcit.
Lumina mea nu cade, chiar dacă-i noapte grea,
Căci întunericul m-a-nvățat cine sunt eu, da.
Mulțumesc, Doamne, că-n furtună m-ai crescut,
Mi-ai dat aripi largi și drumul mi l-ai făcut.
Vor afla curând ce-nseamnă adevărul,
Când li se dezvăluie masca și gândul.
Identități, intenții, totul la vedere,
Când timpul vorbește, nu mai e tăcere.
Să se pregătească pentru ce urmează,
Nu blestem, nu ură — viața echilibrează.
Că legea e simplă, divină, curată:
Ce dai se întoarce, la timp, amplificată.
Unii îi spun dreptate, alții karma grea,
Eu le spun roadele la ce-au semănat cândva.
Ce-au trimis spre mine se-ntoarce înzecit,
Când Dumnezeu e martor, nimic nu-i rătăcit.
Mulțumesc chiar și lor,
Că fără lovituri n-aș fi știut ce forță port.
Că fără întuneric n-aș fi văzut clar
Cât de mare-i lumina pusă-n ADN-ul meu ancestral.
Acum merg înainte, capul sus, pas rar,
Cu mintea și inima în echilibru clar.
Nu mă abat, nu ard poduri, nu port lanț,
Visele mele-s parte dintr-un plan imens.
Mai mare decât mine, mai mare ca ieri,
Scris cu sens, nu cu frici sau dureri.
Zborul meu abia începe, nu-i final,
Când ești ghidat de Sus, nimic nu-i întâmplător, e real.
Unii îi spun dreptate, alții karma grea,
Eu le spun roadele la ce-au semănat cândva.
Dumnezeu îmi arată tot ce trebuie știut,
Îmi curăță drumul, falsul a dispărut.
Merg înainte, protejată, vie,
Cu aripi largi, cu suflet, cu putere-n fiecare zi.
Asta nu-i răzbunare, e adevăr curat:
Când mergi cu Dumnezeu, ești deja ridicat. 💗
[Female Vocal]
