[Create an upbeat K-pop dance instrumental, 95–105 BPM,]
[Bright synths, catchy melody, clean punchy drums, warm deep bass.]
[ delicate, serene voice, with dubbed voices in the pre chorus and on the chorus, a voice that makes you dream]
[Verse 1]
Te-am iubit o toamnă, doamnă, frunza ardea sub noi,
Și vântul ne șoptea povești ce nu mai vin înapoi.
Cade steaua peste stradă, foșnet rece, lună pală,
Umbra ta trecea prin mine ca o rană verticală.
Ai uitat? Sau poate timpul te-a făcut să pari mai nouă,
Să te rupi de tot ce-am fost, să nu mai simți nimic din rouă.
Vântul încă-aduce vorbe, ispitiri ce ne desfac,
Dar tu treci ca o fantomă, iar eu simt cum mă prefac.
[Pre-Chorus]
Plopii gem ca un poem, amintirile mă strâng,
Ochii tăi sunt umezi, doamnă, parcă ai vrea să plângi.
Toamna trece, vine iarna, inima se face stâncă,
Și pășesc prin alei goale, cu tăcerea mea adâncă.
[Chorus – K-pop dncing]
Doamnă, toamna cade-n mine ca un glonț pe ritm de dans,
Tot ce-am fost se rupe-n frunze, tot ce simt e doar suspans,
Nu întoarce ce e rupt, nu-nvia ce te apasă,
Lasă totul să se stingă, du-te, du-te, fără plasă.
Doamnă, toamna arde-n vene, bate rece, bate greu,
Și pe mine ma loveste mă ridic din ce sunt eu.
Nu privi în urmă, lasă, nu mai scormoni în fum,
Că trecutul ne înghite dacă-l chemăm înapoi pe drum.
[Verse 2]
Mesteacănul e visul care încă mă mai cheamă,
Te-ai oprit între dorință și o teamă fără teamă.
Stelele târzii mai plâng peste alei ce ne-au unit,
Dar parfumul tău rămâne singurul ce n-a murit.
Drumul vechi îl știi, e-acela ce te poartă spre lumină,
Dar dacă-l calci cu gândul rupt, te pierde iarăși în rutină.
Nu trezi dureri trecute, nu deschide ce-am închis,
Căci iubirea noastră, doamnă, e un toamnă fără vis.
[Pre-Chorus]
Plopii gem ca un poem, amintirile mă strâng,
Ochii tăi sunt umezi, doamnă, parcă ai vrea să plângi.
Toamna trece, vine iarna, inima se face stâncă,
Și pășesc prin alei goale, cu tăcerea mea adâncă.
[Chorus – K-pop dancing]
Doamnă, toamna cade-n mine ca un glonț pe ritm de dans,
Tot ce-am fost se rupe-n frunze, tot ce simt e doar suspans,
Nu întoarce ce e rupt, nu-nvia ce te apasă,
Lasă totul să se stingă, du-te, du-te, fără plasă.
Doamnă, toamna arde-n vene, bate rece, bate greu,
Și pe ritm de dans romantic mă ridic din ce sunt eu.
Nu privi în urmă, lasă, nu mai scormoni mereu
Că trecutul ne înghite dacă-l chemăm tu și eu
LogicRomania995
