[Romanian “Învârtită ardelenească” with a danceable doina-style melody.]
[Tempo 85–85 BPM, downtempo , fast rotating pulse with circular accents.]
[Traditional Transylvanian folk instruments: violin lead, taragot, accordion, braci, contrabass, and light folk percussion.]
[Melodic lines inspired by doina ornamentation: slides, grace notes, and expressive phrasing.]
[Driving rhythmic pattern characteristic of the [Învârtită, with strong emphasis on rotation and forward motion.]
[Warm, acoustic folk atmosphere with authentic Romanian village energy.]
[Optional modern layer: subtle pads or soft synths to enhance space without overpowering the folk core.]
[Mix focused on clarity of violin and taragot, with natural reverb to evoke mountain and open-field ambience.]
------------
La voi aleargă totdeauna
Truditu-mi suflet să se-nchine;
Voi singuri străjuiţi altarul
Nădejdii noastre de mai bine.
Al vostru-i plânsul strunei mele,
Creștini ce n-aveţi sărbătoare,
Voi, cei mai buni copii ai firii,
Urziţi din lacrimi și sudoare.
Cu mila-i nesfârșită, cerul
Clipirii voastre-nduioșate
I-a dat cea mai curată rază
Din sfânta lui seninătate.
El v-a dat suflet să tresară
Şi inimă să se-nfioare,
De glasul frunzelor din codru,
De șopot tainic de izvoare.
În coapsa grăitoarei miriști
Devreme plugul vostru ară;
E primăvară pe câmpie,
Şi-n ochiul vostru-i primăvară.
Blând tainele vi le desface
Din sânu-i milostiva glie,
Căci toată floarea vă cunoaște
Şi toată frunza ei vă știe.
Purtaţi cu braţele-amândouă
A muncii rodnică povară,
Subt strălucirea-nlăcrimată
A dimineţilor de vară..
Şi nimeni truda nu v-alină,
Doar bunul cerului părinte,
De sus, pe frunte vă așază
Cununa razelor lui sfinte.
A voastră-i jalea cea mai mare,
A voastră-i truda cea mai sfântă,
Stăpânul vitreg vă lovește,
Când cerul bine-vă-cuvântă.
Dar dacă-n schimbul pâinii voastre,
O lume vă plătește fiere,
Îndurător v-ascultă Domnul
Şi vă trimite mângâiere.
Când doarme plugul pe rotile,
În pacea serilor de toamnă,
La voi coboară Cosânzeana,
A visurilor noastre doamnă.
Vin crai cu argintate coifuri
Şi-n aur zânele bălaie:
Atâta strălucire-ncape
În bietul bordeiaș de paie.
Fraţi buni ai frunzelor din codru,
Copii ai mândrei bolţi albastre,
Sfinţiţi cu roua suferinţii
Ţărâna plaiurilor noastre!
Din casa voastră, unde-n umbră
Plâng doinele și râde hora,
Va străluci odată vremii
Norocul nostru,-al tuturora.
A mea e lacrima ce-n tremur
Prin sita genelor se frânge,
Al meu e cântul ce-n pustie
Neputincioasa jale-și plânge.
Ci-n pacea obidirii voastre,
Ca-ntr-un întins adânc de mare,
Trăiește-nfricoșatul vifor
Al vremilor răzbunătoare.
[ORCHESTRAL OUTRO]
--------