Descântec

(Intro – șoptit, ca un duh vechi)

Stai, suflete… stai.

Ascultă vorba mea veche.

Aici, în cerc de foc… tot răul se pleacă.

---

(Refren – incantație ritualică)

Rup, rup, rup… legătura ce m-a prins,

Din ochi străini, din gând străin, din tot ce nu-mi e scris.

Sufletul îl ridic, umbra o risipesc,

Vraja dragostei o sting… și în lumină cresc.

Refren – incantație)

Rup, rup, rup… legătura ce m-a prins,

Din ochi străini, din gând străin, din tot ce nu-mi e scris.

Sufletul îl ridic, umbra o risipesc,

Vraja dragostei o sting… și în lumină cresc.

---

(Strofa 1 – glas grav, sacru)

Din trei lumini, din trei izvoare,

Chem puterea cea mai mare.

Din focul care arde drept,

Din vântul care suflă rece-n piept,

Din apa clară și din sare,

Să iasă tot ce mă doare.

Numele tău îl scot din sânge,

Nu-mi mai bate-n piept, nu mă mai ajunge.

Deochiul tău, cu chip străin,

Îl strivesc în nori de fum divin.

---

(Refren – incantație)

Rup, rup, rup… legătura ce m-a prins,

Din ochi străini, din gând străin, din tot ce nu-mi e scris.

Sufletul îl ridic, umbra o risipesc,

Vraja dragostei o sting… și în lumină cresc.

Refren – incantație)

Rup, rup, rup… legătura ce m-a prins,

Din ochi străini, din gând străin, din tot ce nu-mi e scris.

Sufletul îl ridic, umbra o risipesc,

Vraja dragostei o sting… și în lumină cresc.

---

(Strofa 2 – ritmată, mistică)

Cu fir roșu leg nodul,

Cu palma ridic podul

Dintre mine și tine — îl rup, îl sparg, îl alung.

Că nu-mi mai ești drum, nu-mi mai ești cânt, nu-mi mai ești gând.

„Pe unde-ai venit, pe-acolo pleci”,

Așa spune graiul vechi,

Și eu îl rostesc fără teamă,

Că azi îmi iau sufletul-n seamă.

Din coșul pieptului scot durerea,

Din ochi scot sarea, din pași scot povara,

Și chem lumină:

„Vino, vino iară!”

---

(Refren – ultimul, mai intens, ca o eliberare)

Rup, rup, rup… legătura ce m-a prins,

Din ochi străini, din gând străin, din tot ce nu-mi e scris.

Sufletul îl ridic, umbra o risipesc,

Vraja dragostei o sting… și în lumină cresc.

Rup tot ce-ai lăsat… și mă renasc din vis,

Sunt liber, sunt întreg, sunt viu… și sunt deschis.

Refren – ultimul, mai intens, ca o eliberare)

Rup, rup, rup… legătura ce m-a prins,

Din ochi străini, din gând străin, din tot ce nu-mi e scris.

Sufletul îl ridic, umbra o risipesc,

Vraja dragostei o sting… și în lumină cresc.

Rup tot ce-ai lăsat… și mă renasc din vis,

Sunt liber, sunt întreg, sunt viu… și sunt deschis.

---