[Verse 1]
Eu port barbă-n dor de tatăl meu
Nu-i stil
E durere
E sufletul greu
Am vrut să-i spun multe
Dar n-am mai apucat
Și-acuma vorbesc cu el… doar în gând
Neîncetat
Am căzut de mii de ori
M-am ridicat în vânt
Cu palmele crăpate și genunchii plini de pământ
[Chorus]
Barbă-n dor de tine
Tată
Te caut în oglindă
Te caut în barbă
Fiecare fir alb e un cuvânt nerostit
Un „iartă-mă” vechi
Un „te iubesc” rătăcit
Barbă-n dor de tine
Tată
Să nu te mai pierd
Te port pe fața mea
Te port în pieptul meu sterp
[Verse 2]
Ți-aduc un scaun gol la fiecare sărbătoare
Pun încă un tacâm
Deși știu că nu mai apare
Mă iau cu viața-n piept
Dar seara
Când rămân
Te aud cum îmi spui încet: „băiete
Fii mai bun”
Îmi tremură mâna pe obrazul încins
Când îmi aranjez barba
Parcă ți-l ating în vis
[Chorus]
Barbă-n dor de tine
Tată
Te caut în oglindă
Te caut în barbă
Fiecare fir alb e un cuvânt nerostit
Un „iartă-mă” vechi
Un „te iubesc” rătăcit
Barbă-n dor de tine
Tată
Să nu te mai pierd
Te port pe fața mea
Te port în pieptul meu sterp
[Bridge]
Dacă ți-aș mai prinde glasul o secundă
Ți-aș spune tot ce n-am știut vreodată să-ți răspundă
Dar până atunci îmi cresc anii pe obraz
Să-mi fii aproape
Pas lângă pas (oh)
[Chorus]
Barbă-n dor de tine
Tată
Te caut în oglindă
Te caut în barbă
Fiecare fir alb e un cuvânt nerostit
Un „iartă-mă” vechi
Un „te iubesc” rătăcit
Barbă-n dor de tine
Tată
Când nu mai pot deloc
Îmi șterg lacrima-n barbă
Și simt că încă ești la loc