Visul meu de fier

Aaa aaaa aaaaa aaaaa

-------

Hmmmm mmmm mmmm mmmm

-------

Prin nouri sparți, prin umbra oamenilor cari

Frământă lumea-ntreagă în visele lor mari,

Eu văd o stâncă albă, o stâncă de argint

Lucind prin veacuri negre, prin moarte mări lucind,

Lucind peste morminte cu fața ei senină,

Și văd că-n lumea asta fui umbra-i de lumină;

Acea stâncă sublimă ce stă cu capu-n cer

E-unirea Românimei… e visul meu de fier

O, stâncă de lumină, rămâi în neam mereu,

Să crești din veac în veac, arzi în sufletul meu;

Și-n orice timp s-ar naște furtuni peste pământ,

Să stea Unirea noastră ca stânca în legământ!

Aaaaaaa aaaaaaaaa aaaaaaaaa aaaaaaa

---------

----------

-------- ------- --------------

Ce l-am visat o viață fără să-l pot vedea.

Azi sufletu-mi încetă, se stinge viața mea,

Dar las o moștenire ce-am scris-o cu-al meu sânge,

Las Românimii toată, visul ce va învinge.

Ca-n fruntea ei senină etern să steie scris!

Ridic cupa de aur în sfânta pomenire

Celui ce priceput-a înalta lui menire!

REFREN:

O, stâncă de lumină, rămâi în neam mereu,

Să crești din veac în veac, arzi în sufletul meu;

Și-n orice timp s-ar naște furtuni peste pământ,

Să stea Unirea noastră ca stânca în legământ!

Aaaaaa aaaaa aaaaaaa aaaaaa aaaaaa

-------------

Mmmm mmmmm mmmmmm mmmmmm

-------