[Verse]
Mintea mea tablou, culori ce se sparg, explozie în goluri,
Timpul se scurge, înții brici ce taie pe margini, moluri,
Străzile-s tranșee, trepte urcă-n cer, vise-n praf,
Înfometat de adevăr, armă-n chei, soldat cu cap crăiat.
[Bridge]
Trompete urlă, pianul gheață-n cădere, linii frânte,
Inima harpă, corzi ruptu-n război suferindă,
Fantomă-n haos, rime bruște, strada fiară
Vulnerabilitate crâncenă din asfalt se naște comoara.
[Chorus]
E tot armată-n pieptul meu, marș soldați de umbră,
Ploaie-nghețată, foc din gură, corp de chitară sumbră!
Detașament de rime, poet postmodern,
Vulnerabil și pierdut în junglă, dar stârnesc un etern!
[Verse 2]
Hainele brăzdate, urbane culori pe armuri,
Rege cu coroană de spini ce sângere foturi,
Baricade de metafore lovind viituri aspre,
Fragil ca sticla, dar cerem foc peste astre!
[Bridge]
Violoncelul gemând ostogolit peste ruine,
Peretii-s tablă, semne-n sârmă zise-n patru rime,
Curcubee de fiare, line buze ce tremură,
Pasi gri prin sunetul viorii, cumva cerul stă!
[Chorus]
E tot armată-n pieptul meu, marș soldați de umbră,
Ploaie-nghețată, foc din gură, corp de chitară sumbră!
Detașament de rime, poet post