E toamnă afară,frunzele cad ,și lacrimi curg iară,te uiți pe geam ,și îți amintești ,cum a fost odinioară ,și te gîndești, că,am uitat să mai iubim ,neam pierdut în uitare ,și toate visele ,sau spulberat ,fără să ne dăm seama ,au trecut anii ,fără să mai știm unul de celălat ,am uitat să ne iubim ooo,cum o făceam ,înainte ,nopți cu vise frumoase, și dimineți senine ,ce mult ne iubeam ,acum e doar amintire ,doar amintire . Rătăcim pe străzi, singuri fără oprire, și așteptăm ,ploaia din nou să vină,ne pare rău ,că am pierdut o iubire ,ne ștergem lacrima ,și mergem înainte ,înainte ,am uitat să mai iubim ,ooo,cum o făceam înainte ,nopți cu vise frumoase, și dimineți senine ,ce mult ne iubeam ,acum e doar amintire ,doar amintire .