[Verse]
Trăim în haos, clădiri pe ruine,
Tot ce construim cade, nimic nu mai ține.
Promisiuni false, în colțuri întunecate,
Cuvinte goale, speranțe mutilate.
[Chorus]
Totul destrămat, căutăm un drum,
Într-o lume rece, fără parfum.
Praf și umbre, ne pierdem în ceață,
Dar inima bate, mai tare ne învață.
[Verse 2]
Străzile plâng, asfaltul e martor,
Cuvintele-s grele, se transformă-n factor.
Economie spartă, vise în declin,
Dar în suflet ard, ca un motor divin.
[Bridge]
Unde-i dreptatea, unde-i lumina?
Când ochii noștri doar întuneric prind din plină.
Dar rămânem tari, printre ruine,
Speranța renaște, să ne mențină.
[Chorus]
Totul destrămat, căutăm un drum,
Într-o lume rece, fără parfum.
Praf și umbre, ne pierdem în ceață,
Dar inima bate, mai tare ne învață.
[Verse 3]
Desenăm pe ziduri, strigăm în tăcere,
Vrem să rupem lanțuri, să ieșim din durere.
În zgomotul lumii, se naște un glas,
Cuvinte de foc, ce nu se sting, rămân pas.