Noaptea pe stradă, lumina mă bate,
Pas cu pas calc drumul, nu cer niciodată iertate,
Ochii roșii, gânduri negre, frate, știi cum e,
Am crescut printre blocuri, unde legea e pe piele.
Îmbrăcat pe dark, cu geaca strânsă pe piept,
În orașu’ ăsta rece, doar respectu’ mai e drept,
Străzi goale, asfalt crăpat, sub pașii mei se simte,
Viața m-a călit, dar rănile-s adânci, nu-s simple.
Mașini parcate, claxoane rup tăcerea,
În priviri doar foc, îmi cunoști tu tăria,
Banii vin și pleacă, dar frații rămân în spate,
Cine trădează, frate, știe bine ce-l așteaptă.
Sunt copil de beton, crescut unde-i greu,
Am visuri prea mari, nu le-ngroap’ nimeni, știu,
Îmi fac loc prin furtună, calc drept, nu mă frâng,
Chiar de noaptea mă înghite, eu tot urc, nu mă stâng.
Noaptea pe stradă, lumina mă bate,
Pas cu pas calc drumul, nu cer niciodată iertate,
Ochii roșii, gânduri negre, frate, știi cum e,
Am crescut printre blocuri, unde legea e pe piele.