Îți pică frate fața de la glos, nu e noroc,
Vin cu bara grea, o simți în piept, intri în soc
N-am nimic de pierdut, tot ce zic e pe loc,
Când intru pe beat, tot orașul intră-n bloc.
Stilul meu e clar, nu se-ntoarce, nu dă-n gol,
Fac din rime arme, scot cuvintele din sol.
Zici că-i fabrică de flow, da’ e doar control,
Le bag toate-n cap, ca și cum aș da cu bol.
Nu mă tem de hate, sunt călit ca-ntr-un cazan,
Când vorbesc de glos, vezi doar luciu, nu-i vreo ran'.
Tot ce scriu e clar, nu-i minciună sau roman,
E realitate pură, nu vis de golan.
Când dau cu flow-ul, se-oprește secundaru-n ceas,
Vin cu versu’ greu, nu e joacă, nu e basm.
Fiecare rimă, ca o lamă, taie falsu-n glas,
Pun respect pe beat, că-i altar, nu e vreun dans.
Nu vând iluzii, frate, nu port mască sau costum,
Ce vezi e ce primești, n-am nevoie de parfum.
Trag linii drepte, ca în planuri de drum,
Îmi cresc imperiul cu rime, nu prin fum.
Am fost jos, dar m-am ridicat fără plânsete,
Am sculptat din vorbe arme, nu dau în vânt sentințe.
Fiecare strofă-i verdict, nu-i de complezență,
Când intru în booth, transform foaia-n rezistență.