Bayram la Paris
În zori de Bayram, pe străzile fine,
Cu suflet curat și gânduri senine,
Sub Turnul Eiffel, în aer plutesc
Arome de cafea și dor pământesc.
Rugăciuni rostite în limba tăcută,
Dor de acasă, în inimi se mută.
Dar Parisul zâmbește cu pași de sidef,
Bayramul se-nalță pe nori de chef.
Pe Champs-Élysées, cu zâmbet deschis,
Ne întâlnim toți, veniți din abis.
Cu baclavale și zâmbete moi,
Uităm de distanță, ne știm iarăși noi.
În Montmartre, sub cerul senin,
Purtăm tradiții și-un vis mai divin.
Bayramul la Paris e pod între lumi,
Cu inimi ce ard și nu-s niciodată scrum.