Griji

Am crescut printre griji, nu povești de adormit,

Ceasul ticăie-n cap, parcă ieri eram copil.

Străzi reci m-au învățat ce nu scrie-n manual,

Viața te lovește tare, nu întreabă “ești gata, frate?”

Zilele se duc, nopțile-s la fel,

Muncesc pentru mâine, dar trăiesc în trecut uneori, în fel.

Prietenii s-au dus, unii sub pământ, alții prin străinătate,

Timpul nu așteaptă, doar ne lasă în spate.

Viața-i grea și timpul zboară, nu-l mai pot opri,

Azi suntem aici, mâine doar amintiri.

Alerg după vise, dar ceasul râde de mine,

Secundele trec, iar durerea rămâne.

Viața-i grea și timpul zboară, frate, vezi bine,

Ce-i important azi, mâine nu mai ține.

Tot ce-am trăit m-a făcut cine sunt,

Cu pași grei înainte, capul sus, merg pe drum.

Am pierdut ani pe lucruri care n-au contat,

Am câștigat lecții scumpe, nimic n-a fost gratis, frate.

Zâmbesc în poze, dar în mine e furtună,

Cine n-a trecut prin foc nu știe ce înseamnă.

Mama-mi zice “ai grijă”, tata tace și-atât,

Știu că-i mândru-n felul lui, chiar dacă nu mi-a spus-o-n gând.

Banii vin și pleacă, timpul nu se-ntoarce,

De-aia trăiesc intens, chiar dacă doare.

Și când o să fiu praf, sper să rămână ceva,

Un vers, o urmă, un adevăr din viața mea.

Nu cer milă, nici coroane de aur,

Doar să știu că n-am trăit degeaba, jur.