Untitled

Iooo… iooo…

Cătălin… Laurențiu…

Străzile din Arad ne poartă pașii,

Blocuri, colțuri, povești și vise – aici trăim, aici rămânem.

Iooo… iooo…

Frați pe viață vom fi,

Până moartea ne va despărți,

Laurențiu… Cătălin… simplu, fără &.

Străzile din Arad ne poartă pașii,

Aici creștem, aici suntem, printre blocuri și zori.

Merg pe Calea Aurel Vlaicu,

Blocuri gri, dar vise albastre se înalță sus.

Pe Brașovului se aud pași grăbiți,

Cătălin… Laurențiu… mereu pregătiți.

La Șega, parcă timpul stă pe loc,

Copii pe biciclete, noi încă visăm la joc.

La Podgoria, povești spuse în șoaptă,

Aradul nostru, fiecare stradă ne-a învățat viața.

Frați pe viață vom fi,

Până moartea ne va despărți,

Laurențiu… Cătălin… simplu, fără &.

Străzile din Arad ne poartă pașii,

Aici creștem, aici suntem, printre blocuri și zori.

Pe Bulevardul Revoluției, luminile-s reci,

Dar noi încă ne ținem tare, n-ascundem niciun defect.

La Pădurice, prima noastră escapadă,

Râsete și secrete, nimic nu se uită, totul rămâne aici, în Arad.

La Gai sau Micălaca, facem planuri mari,

Visăm să plecăm, dar inima rămâne în cartier, printre străzi.

Fiecare zid poartă amintiri, fiecare colț un vis,

Cătălin… Laurențiu… orașul care ne definește precis.

Frați pe viață vom fi,

Până moartea ne va despărți,

Laurențiu… Cătălin… simplu, fără &.

Străzile din Arad ne poartă pașii,

Aici creștem, aici suntem, printre blocuri și zori.

Iooo… iooo…

Frați pe viață… până la final…

Laurențiu… Cătălin… simplu, fără &…

Străzile din Arad ne știu, aici rămânem!

---