Mama

Mamă, tu lumină-n vreme grea

Mamă, tu-ai dus în spate ani cu ploi,

Și lupte grele, mult prea grele pentru doi.

Ai strâns în palme doruri și tăceri,

Și-ai plâns în nopți ce n-aveau mângâieri.

Cu pași de foc ai strâns necaz și chin,

Dar ai păstrat în inimă un drum senin.

Ne-ai legănat cu vise rupte-n zori,

Și-ai pus iubire peste toate, uneori.

Refren:

Mamă dragă, tu ești darul meu din cer,

În pașii tăi găsesc un drum mai bun și sincer.

Și, orice-ar fi, oriunde viața m-ar purta,

Tu ești lumina mea, puterea mea.

A trebuit să pleci departe, fără vrere,

Să ne dai nouă pâine și putere.

Și-ai dus în suflet trei copii la piept,

Chiar și când drumul te-a durut și te-aștept.

Mamă, în ochii tăi găsesc un cer,

Un loc în care dorul nu mai doare-n fel.

Și-oricât de mult viața te-ar încerca,

Rămâi lumina mea, rămâi iubirea mea.

Strofă despre nepoți:

Și azi, când nepoții tăi te strigă cu iubire,

Se umple casa iar de caldă amintire.

Cu brațe mici te-așteaptă, pline de dor curat,

Căci pentru ei, bunico, ești suflet minunat.

Refren (final):

Mamă dragă, tu ești darul meu din cer,

În pașii tăi găsesc un drum mai bun și sincer.

Și, orice-ar fi, oriunde viața m-ar purta,

Tu ești lumina mea, puterea mea.