Untitled

Tu și inima mea, doar noi doi pe-o stea

Lumea toată tace când te‑am lângă ea

Mi-ai dat foc, m-ai salvat fără să‑i știi cum

Fără tine — pustiu, tu-mi dai sens, tu‑mi dai drum

Am căutat iubirea prin umbre și mii de fețe,

Dar tu ai venit și‑ai risipit toate pereții reci.

Zi după zi îmi ești răsărit,

Un vis codat pe suflet, un calm infinit.

Ca muzica-n tăcere — prezența ta mă definește,

Totul pare mai clar atunci când inima‑mi tresare.

Nu-i doar pasiune, e ceva aproape divin,

Te iubesc chiar și‑n vis, te port ca‑un semn divin.

Îți deschid toată lumea, nu mi-e teamă să‑ți dau ce am,

Deși port umbre, ele cad frumos lângă-al tău parfum.

Când râzi, răsare soarele într-un cer de catifea,

Și‑mi spun mereu: fără tine nu‑ar exista nici mea.

Tu ești acasă-n mine, chiar și când lumea vrea să doară,

Iar eu îți dau sufletul — pe flacără, fără umbră goală.

Fii aproape, rămâi — nu vreau doar o clipă cu tine,

Fără tine sunt gol, cu tine — prind aripi și devin bine