Cine știe de câte ori s-au încrucișat drumurile noastre-n viață
De câte ori am trecut unul pe lângă altul
Fără ca măcar să ne privim la față
De câte ori în tramvai am împărțit aceeași bară fără să ne știm
Din întâmplare s-a născut iubirea,
Cu fluturi albi ne-a prins amintirea.
În ochii tăi se-aprinde un cer,
Totul rămâne un dulce mister.
Iubirea dar plutea în aer
Fără ca noi să știm
Pe aripi de fluturi albe străvezii
Razele de soare
Și un miros vrăjit de floare
Te anunța că ai să apari că ai să vii
Fără să știu
La nu știu ce poruncă
Porțile inimii mele s-au deschis
Te-am văzut intrând iubire
Cu zâmbetul pe buze
Cu sclipiri albastre în privire
Din întâmplare s-a născut iubirea,
Cu fluturi albi ne-a prins amintirea.
În ochii tăi se-aprinde un cer,
Totul rămâne un dulce mister.
Îmi păreai ca o nălucă
M-ai luat de mână
Am străbătut lanuri de maci în floare
Cu inima bătând în piept ca o nebună
M-ai dus fără să știm pe un tărâm magic plin de iubire și de fericire
Erea în noaptea când ne-am întâlnit pentru întâiaș dată
Când ochii noștri s-au privit cu patimi
Cum nu au mai făcut-o niciodată
Eream în disperarea nopții
Stelele nu-și mai găseau un loc pe cer
Din întâmplare s-a născut iubirea,
Cu fluturi albi ne-a prins amintirea.
În ochii tăi se-aprinde un cer,
Totul rămâne un dulce mister.
Am așteptat să răsară luna
Să completeze
O iubire pătimașă
Un mister...
Refren (final):
Din întâmplare s-a născut iubirea,
Cu fluturi albi ne-a prins amintirea.
În ochii tăi se-aprinde un cer,
Totul rămâne un dulce mister.
[Female Vocal]
[Final Chorus]