În zi de sfântă sărbătoare, pe douăzeci și opt august, sub soare,
Am căutat o călăuză, o inimă ocrotitoare.
Ion și Tatiana, voi ați deschis a voastră poartă,
Să ne fiți nași, să ne fiți sprijin în a vieții soartă.
Petru și Corina, cu emoție în glas v-au întrebat,
Iar voi, cu sufletul curat, un sincer „DA” ne-ați dat.
(Strofa 2)
Nu suntem doar fini și nași, suntem de acum o familie,
Legătura noastră-i binecuvântare, nu e o simplă filie.
Ion, cu sfatul tău cel bun și firea ta domoală,
Tatiana, cu blândețea ta ce orice nor îl spală.
Ați acceptat să ne fiți martori la drumul ce-l pornim,
Și pentru asta, dragii noștri, vrem să vă mulțumim.
(Refren)
Mulțumim, nași dragi, Ion și Tatiana, pentru acest dar,
Că ați aprins în calea noastră un sfințit altar.
Sunteți ai noștri îngeri, ai noștri sfătuitori și părinți spirituali.
Să ne trăiți mulți ani în pace și în sănătate,
Vă iubim și vă onorăm pentru bunătatea voastră în toate!
(Strofa 3)
Drumul vieții e mai ușor când știi că ai pe cine chema,
Când știi că o masă întinsă și un sfat ne vor aștepta.
Vom prețui fiecare clipă și tot ce ne veți învăța,
Iar prietenia noastră, cu anii, doar va înflori, nu va seca.
De la Soroca pân-departe, vestea o vom duce,
Că avem cei mai buni nași, cu inima cea mai dulce.
(Final)
Cu respect și multă iubire, finii voștri, Petru și Corina,
Vă mulțumim că ați adus în casa noastră lumina.
„Спасибо вам, наши любимые!” (Vă mulțumim, iubiții noștri!).