[Chorus]
Zâmbește eeeeeeeee eeei eee iee
Zâmbește eeeeeeeee eeei eee iee
Zâmbește eeeeeeeee eeei eee iee
Zâmbește eeeeeeeee eeei eee iee
[Verse]
Am o poftă de zâmbete, ee... încerc, zâmbesc.
Zâmbesc atunci când știu că nu o să mai trăiesc.
Zâmbesc, văd copiii așteptați de părinți,
Se joacă împreună, par neobosiți.
Zâmbesc, oamenii încet, cu anii, îmbătrânesc,
Adună copii și nepoți, cu bucurie îi primesc.
Zâmbește și tu! Ce te împiedică să trăiești?
Gândurile rele te fac mereu să nu crești.
Zâmbesc. Trece timpul. Ce rămâne? E numele —
Alții o să citească pe unde-au trecut urmele.
Zâmbesc. Moartea e un joc. Ce să faci?
Am o poftă de viață, asta ne face mai bogați.
Zâmbesc când văd oameni haini, străăăiiini
Timpul devine un deget în lumea fără mâini.
Zâmbești? Înseamnă că arde focul în tine.
Credința te învață să vezi numai cu bine.
Zâmbesc atunci când totul este trist.
Nu mă schimb. Zâmbesc... da... deci exist.
[Chorus]
Zâmbesc, la lume, încerc să zâmbesc,
Cât trăiesc și cât am să mai iubesc,
Zâmbesc când soarele-i sus, și la apus
Zâmbesc când luna răsare și norul e dus.
Zâmbesc, că n-am ce să pierd,
Și-am învățat că tot ce rămîne să cred,
Zâmbesc, chiar de-i drumu’ greu,
Că nu-i altul mai trainic, ca dorul meu.
[Verse]
Trăiesc, exist, tu știi de ce zâmbesc,
da sau nu, faptele uneori mă dezamăgesc.
dar Încerc zâmbesc, căci bate inima în mine.
Dacă n-ar bate ea, ar fi mai grea ziua de mâine.
Zâmbesc, sunt eu, da un amator de glume,
Dar glumele mele, cu ele nu se râde la lume.
Zâmbesc. e normal eee să fiu privit cu ură,
Eu văd în jurul meu oameni cu lacăte la gură.
Zâmbesc n-am somn în gânduri mă pierd
Viața e crudă, dar eu mă ridic în ea și cred
Zâmbesc, când plouă, când vântu’ te bate
Zâmbesc, fiecare zi e un început, daa se poate !
Zâmbesc, timpul m-a iertat și mi-a arătat
Că tot ce contează e să o incep de la cap
Zâmbesc, asta-i cheia către tot ce e frumos,
Zâmbesc... și în zâmbetul ăsta... mă recunosc.
[Chorus]
Zâmbesc, la lume, încerc să zâmbesc,
Cât trăiesc și cât am să mai iubesc,
Zâmbesc când soarele-i sus, și la apus
Zâmbesc când luna răsare și norul e dus.
Zâmbesc, că n-am ce să pierd,
Și-am învățat că tot ce rămîne să cred,
Zâmbesc, chiar de-i drumu’ greu,
Că nu-i altul mai trainic, ca dorul meu.
[outro]
Asta eeeee, asta eeee, Zâmbește eeeeeeeee eeei eee iee
Zâmbește eeeeeeeee eeei eee iee
Zâmbește eeeeeeeee eeei eee iee
Zâmbește eeeeeeeee eeei eee iee
